anaphielle

Zboară, puiule, zboară! Sau despre încrederea în sine

zboara puiule zboara - casutaunuimelc.ro
Share

Când mama mi-a pus numele de Diana, fentând dorința nașei (de fapt a  mamei nașei) de a mă chema Dumitra, probabil și-a gândit că voi fi o femeie puternică precum zeița romană sau precum Lady Di. Dar, la început nu am fost nici pe departe așa. 

Școala generală a avut grijă să mă transforme dintr-un copil energic, într-o persoană căreia îi lipsea încrederea în sine. De ce? Nu eram doar un copil, energic, eram și un copil căruia îi plăcea să învețe, iar clasa în care eram eu era formată din mulți copii, care, ei bine, erau diferiți. Nu doar că am fost marginalizată, dar am fost și terorizată. Mai ales în ultimii ani s-a întâmplat asta. M-am închis în mine. Mi-am cenzurat ideile, cuvintele pe care voiam să le rostesc. Am refuzat să cred că eu sunt o persoană valoroasă, deși realitatea se încăpățâna să îmi dovedească exact opusul.

„Ce dacă am intrat la un liceu de top, mai departe nu voi face nimic căci asta sunt!” – mi-am zis. Ignoram să văd orice reușită drept ceea ce era. Funcționam din inerție și din obligație. Dar asta da, odată ieșită din acel mediu toxic, am început să-mi fac prieteni. Singura problemă rămânea încrederea în mine.

Cum am ieșit la liman, totuși? Nu a fost deloc simplu.

Cum să-ți recapeți încrederea în sine?

Adevărul e că încrederea în sine nu e ceva ce recapeți ușor. Nu e ca atunci când îți uiți cheia acasă sau atunci când cauți te-miri-ce și-l găsești în ultimul loc în care-l căutați. Trebuie să treci printr-un proces laborios, nu doar să-ți întorci sertarele cu susul în jos!

Primul pas a fost scrisul. Mereu mi-a plăcut să scriu, dar cumva, evitam să scriu despre lucrurile care mă macină. În clipa în care am început să scriu și ce aveam pe suflet, parcă grijile mele au început să mi se pară mai ușoare. Astfel că recomand oricui să facă următorul exercițiu:

  • Setează cronometrul la 20 de minute și scrie despre lucrurile care te apasă. Nu lăsa pixul jos înainte de expirarea timpului!

Acest exercițiu se numește „journaling” și trebuie repetat de câteva ori pe săptămână. Conform unui studiu al Universității Cambridge, persoanele care fac acest exercițiu observă o îmbunătățire atât a sănătății psihice, cât și a celei fizice.

Zboară puiule

Dar, să revenim la ale noastre. Scrisul e doar un pas. Un al doilea pas e să te înconjori de oamenii potriviți și să te îndepărtezi de influențele negative. Pare greu, dar știu că o poți face. Doar așa gândurile nu-ți vor mai fi otrăvite.

Apoi, și mai important, e să înveți să vorbești cu tine. Poți face asta în scris, în fața oglinzii sau oriunde. Important e să faci asta! Poate nu ar strica să-ți găsești și o mantră, una simplă, a mea e:

 „Sunt autorul propriului meu destin”

Și, evident, mai sunt multe alte exerciții care te pot ajuta să-ți crești încrederea în sine. Însă unul din cele mai bune sfaturi legate de acest aspect atât de important al vieții, l-am primit dintr-o reclamă:

„Zboară, puiule, zboară!” – simplu și concis nu? Zboară și nu te mai uita în urmă! Fii tu! Arată lumii cine ești! (Și, evident, uită de a doua parte a reclamei la care mă refer).

Eu asta fac și mă bucur că-mi iese și te încurajez și pe tine să faci la fel! Sigur, la început poate părea greu. Însă lucrurile pentru care trebuie să muncești ceva mai mult îți aduc cea mai mare  satisfacție. În plus, cu fiecare zi ce trece vei observa cum totul devine mai ușor – garantez!

zboară puiule, zboară

Articol scris de: 

diana elena neata

Diana-Elena Neață

În timpul liber, învârtitor de cuvinte pe Illusion’s Street și De-ale Dianei. În restul timpului: ceva mai puțin interesant (a se citi corporatist).

Puteți găsi scrierile Dianei pe: 

Pe Diana am citit-o prima dată pe Illusion’s Street, iar apoi am întâlnit-o la SuperBlog. Mi-au plăcut foarte mult scrierile sale sincere, încărcate cu o sensibilitate aparte și pline de emoții. Mă bucur că a venit în Căsuță și îi mulțumesc pentru prezență! 

Toate cele bune în jurul vostru să se-adune! 

navigatie

16 Responses

  1. Ce-mi plac exercitiile pentru recastigarea increderii in sine oferite de Diana. Chiar am sa pun si eu in aplicare exercitiul cu scrisul. Oricum imi face placere sa fac asta. Legat de perioada copilariei, cam asa m-am simtit si eu intr-un colectiv in care ma consideram o ciudata(si probabil eram considerata asa mai ales de colegi).

    1. Oana, ți-l recomand 😀 la început poate o să ți se pară mult 20 de minute, dar crede-mă odată ce vin ideile, nu te vei mai opri!

  2. Diana scrie atat de frumos! Si eu multe probleme cu increderea in mine. De multe ori spun ca eu nu sunt in stare sa fac nimic, ca nu ma pricep sau ca nu pot mai mult. Si spun asta, in ciuda faptului ca viata imi arata exact opusul.

    Articolul acesta mi-a mers direct la inima!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *