anaphielle

Fiecare stil cu mediul și cititorii săi

Share

Relaționarea cu cititorii tăi

Dacă te-ai întrebat deja, îți spun din start că da, este foarte importantă intuiția ta, însă poți urma și câteva aspecte care te vor ajuta în relaționarea cu cititorii tăi astfel:

  • în primul rând trebuie să te eliberezi de autoritatea subiectului despre care vorbești, așa cum actorul trebuie să ajungă ”să uite” textul dacă vrea să fie convingător pe scenă: emanciparea nu înseamnă neglijarea subiectului. Mai curând înseamnă că îl stăpânești, și, în plus, ești liber(ă).
  • de altfel, trebuie ca în orice moment să te pui în locul cititorului tău și să-i anticipezi reacțiile;
  • în sfârșit, pentru a reuși cu adevărat să comunici cu cititorul tău, trebuie să îl scoți din pasivitatea sa pentru a-i spori interesul și gradul de implicare.

Există mai multe mijloace care conduc la o reală conversație cu cititorul. Aceste mijloace combinându-se, poți:
– să te adresezi direct cititorului;
– să îl întrebi;
– să-i obții adeziunea;
– să împărtășești emoții cu el;
– să îți precizezi poziția prin ”da” sau prin ”nu”;
– să îl iei ca martor.

Folosirea acestor mijloace te va apropia de cititor. Câștigi în ”umanitate”, iar cititorul îl va recunoaște pe omul din spatele textului. Mai direct, spusele tale câștigă dinamism și putere de convingere, cititorul simțindu-se cu siguranță mai implicat.

Astfel se adresează:
– jurnalistul, pentru a influența;
– sindicalistul, pentru a mobiliza opinia publică;
– cel care face reclamă, pentru a incita la consum;
– cel care semnează prefața, pentru a introduce cititorul într-o lucrare;
– profesorul, pentru a trezi interesul. (etc.)

Apropierea de cititor: prin rațiune sau prin sentiment?

”O scriere este o conștiință care se alătură unei credințe”

Bineînțeles că informația reprezintă conținutul mesajului tău și este foarte importantă, dar trebuie să ții cont de faptul că valoarea informativă a mesajului se bazează pe caracterul său de noutate. Cu cât este mai nouă și mai largă, cu atât informația este mai imprevizibilă pentru cititor.

Așadar, cititorul tău dorește informație, deci vrea noutate?

Da și Nu!

DA – succesul știrilor de senzație pare să o dovedească: știrea senzațională concretizează această nevoie de noutate în rândul cititorilor. Exemplele sunt atât de numeroase încât nici măcar nu voi vorbi despre ele. Cu cât este mai neașteptată, mai ciudată, mai stranie, mai secretă, cu atât informația dezvăluită atrage mai mult.

NU – când mesajul anunțat este prea îndepărtat de ceea ce se așteaptă cititorul. După teoria disonanței cognitive, comportamentele și opțiunile noastre au de obicei o coerență care se explică prin armonia sistemului nostru psihic, în cadrul lui echilibrându-se părerile, atitudinile, cuvintele și sentimentele sau ideile noastre.

tipuri de stil de scris

Voi da aici un exemplu: găsesc un articol despre ”Sport și literatură” din care aflu că numeroși poeți și scriitori au nutrit o atracție mai mult sau mai puțin concretizată în fapte față de sport. Dacă una dintre premizele mele de început, alimentată încă din copilărie, este: ”sportul și intelectul nu fac casă bună”, îmi va veni greu, dacă nu să cred, cel puțin să mă intereseze cele scrise. Încerc totuși să reduc tensiunea ce decurge din faptul că o informație externă vine să zdruncine o certitudine anterioară.

Ei bine, cum se explică obiceiul de a citi noutățile? Prin chiar dorința de a fi informat(ă) în deplină siguranță. Adică în limitele sistemului nostru de valori, de credințe. Fără a merge până la a spune că citim pentru a ne vedea confirmate alegerile sau noțiunile predobândite, căutăm cel puțin ceva care se integrează sistemului nostru de referință, fără a-i provoca pagube.

Astfel, orice noutate care vine să dărâme sistemul anterior de credințe necesită o argumentare precisă din surse extrem de credibile și sigure, dar și un mod de exprimare atent. Întreaga ”problemă” se reduce la a ști cum să determini pragul de toleranță la informație caracteristic cititorului, la a găsi punctul de echilibru dintre gradul său de curiozitate și începutul neîncrederii sale față de un corp prea străin sistemului de referință inițial.

Curiozitatea cititorului se sfârșește acolo unde începe neîncrederea sa.

Preview: Convins că un text trebuie să conțină o tonalitate emoțională minimă pentru a seduce cititorul și pentru a oferi astfel de garanții de lizibilitate, Flesch a definit o scară de cuantificare a interesului pe care autorul îl trezește cititorului mergând de la 0 (obositor) la 100 (pasionant). Cu ajutorul unei formule aritmetice, Flesch măsoară într=o manieră obiectivă ceea ce s-ar putea numi și încărcătura afectivă a textului. Crezi că este posibil?

Doresc acum să te întreb dacă îți este cunoscut ”Indicele interesului uman al lui Flesch”. Vrei să ți-l prezint în următorul articol?
Update: articol ”Indicele interesului uman al lui Flesch și Yoast SEO

La final scurtă analiză pe acest text și încă un exemplu

În acest articol: acțiunea este prezentă, cititorul este prezent, iar creativitatea este absentă, ceea ce face ca textul să fie o combinație între tendința pragmatică, tendință a relațiilor cu publicul și tendința puristă. Predominantă este tendința pragmatică.

Încă un exemplu: acțiune prezentă, cititor absent, creativitate prezentă = împletire de tendințe pragmatică, narcisiacă și literară, predominantă fiind tendința literară: Cutia amintirilor

indentifica ce stil de scris ai

Cu drag,

Surse informații adaptate prezentului: ”Cum să scriem” – Catherine și Odile Pierron

navigatie

7 Responses

  1. Totul poate fi transpus într-o ecuație, chiar și noi, oamenii, suntem una. Așa că nu ar trebui să ne mire că încărcătură emoțională a unui text poate fi transpusă astfel. La teoria literaturii am învățat cu toții despre ritmul poeziei și modul în care numărul silabelor, succesiunea sunetelor, dau acelei poezii un ton sumbru sau, deopotrivă vesel. Iar chestia asta e știută de mult 🙂 Însă Flesch a venit cu un calcul care se aplică nu doar în cazul poeziei, ci este unul general valabil. Eu știu despre ce este vorba, în mare, dar abia aștept să ne explici tu. O faci tare frumos 🙂

    1. Mulțumesc tare mult, dragă Diana! Voi pregati atunci pentru următoarea săptămână articolul şi calculul. Este şi mai bine dacă îți este deja cunoscut. Te îmbrățişez!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *