anaphielle

Avem realități diferite

Share

Asta este realitatea. Am observat „pasiunea” pe care unii oameni o pun în dorința de a avea dreptate și cum conflicte inutile iau amploare din motive adesea minuscule. Se cheltuie o grămadă de timp și energie pentru a dovedi că avem dreptate și că ceilalți greșesc. Se consideră eronat că este o datorie de a arăta altora că principiile, atitudinile, afirmațiile și punctele de vedere sunt incorecte. Pe lângă dorința de afirmare, există în spate ideea că persoana pe care o corectăm va aprecia ajutorul nostru și va învăța de la noi. Dar gândește-te puțin: De câte ori când ai fost corectat/ă de cineva, i-ai spus persoanei care încerca să îți arate câtă dreptate are ”Mulțumesc din suflet pentru că mi-ai dovedit că eu greșesc și tu ai dreptate!” Ori oare ți-a mulțumit careva când l-ai corectat?

De ce urâm cu toții să fim corectați?

Pentru că toți ne dorim ca părerile noastre să fie înțelese și acceptate de ceilalți. Ne dorim să fim ascultați și auziți fără să fim judecați. Oamenii care știu să asculte sunt cei mai iubiți și respectați. Oamenii care au obiceiul de a-i corecta mereu pe ceilalți sunt evitați și nu sunt agreați.

Sunt momente în care este nevoie sau vrei să ai dreptate, ca de exemplu într-o discuție rasistă sau înaintea faptelor imorale (abuz, omor, agresiuni, etc.) când este important să spui ceea ce gândești și să nu susții aceste fapte. Însă când vine vorba de gusturi, dorința de a contrazice este doar rezultatul ego-ului.

Omul este subiectiv mai mult decât obiectiv

Putem călători amândoi în aceeași țară care pe mine m-a impresionat de la un capăt la altul, iar pe tine te-a lăsat cu un gust amar. Putem citi amândouă aceeași carte din care eu nu am înțeles o iotă, dar pe tine te-a mișcat. Aș putea scrie un poem fără niciun sens pentru tine, dar cu un cufăr de sentimente pe care le-am pus în rânduri și care pentru mine are mare noimă. Poate că ție nu îți este frică de întuneric așa cum mie îmi este. Poate cafeaua cu lapte și zahăr este oribilă pentru tine și delicioasă pentru mine. Sau poate că eu ador carnea, iar tu ești vegan/ă. Exemplele pot continua la nesfârșit, însă acum te întreb: care dintre noi are dreptate?

A tolera / A iubi / A accepta

Nu trebuie doar să tolerăm diferențele dintre noi, ci să acceptăm faptul că pur și simplu nu poate fi altfel, iar asta poate fi un mod de a iubi. Principiul de a înțelege că suntem diferiți este fundamental și îți poate schimba viața în bine, nu doar devenind mai iubit/ă și agreat/ă, ci evitând să îți risipești timpul și energia cu certuri inutile. Înțelegând diferențele și așteptându-ne să vedem lucrurile diferit, vom deveni automat mai empatici, mai plini de compasiune, iar respectul pentru noi și pentru ceilalți va crește spectaculos.

Când cineva te contrazice…

…amintește-ți că suntem unici și diferiți. Lasă uneori celorlalți bucuria de a avea dreptate fără să încerci să îi mai corectezi. Permițându-i celuilalt să-și etaleze propriile opinii, nu înseamnă că tu îți vei călca pe principii și nici nu îți vei sacrifica adevărurile filozofice. Sau în alte cazuri, cum ar fi mediul online, nu interveni în discuții. Ceilalți nu îți vor mulțumi și nici nu vor integra dreptatea ta. Bătălia ego-urilor nu va duce spre pace, așadar ieși din cercul vicios al contrazicerilor zadarnice și bucură-te de viață. Toate cele bune!

sursa foto: Alexas_Fotos / Pixabay

navigatie

27 Responses

  1. Tocmai faptul că suntem diferiți ne face minunați! Astfel, ne putem completa, iar viața nu e plictisitoare. Cum ar fi să fim toți la fel? Sigur ne-ar lipsi ceva!

  2. Ce articol frumos! Ai pus punctul pe i cu el. Intr-adevar, avem obiceiul asta de a pretinde ca doar punctul nostru de vedere este bun, ca noi avem dreptate. Dar fiecare are dreptate, in felul sau, pana la urma.

  3. Foarte adevarat ce spui, Dana! As completa ceva.
    „Am observat pasiunea pe care unii oameni o pun în dorința de a avea dreptate”… de fapt… nu pasiune pun oamenii in dorinta de a avea dreptate ci… mult, foarte mult ego. Daca am sti cum sa ne conducem egoul si sa nu ne lasam condusi de el… viata ar fi diferita. In bine.

  4. Ai atata dreptate cu gandurile tale. Asa cred si eu, desi imi displace total atunci cand cineva incearca sa zica ca el/ea are dreptate si ca asa e cel mai bine. De exemplu, cand vorbesc cu cineva, imi exprim opinia legata de un lucru si persoana din fata mea zice ca nu e asa, ca e altfel si ca asa e mai bine. Cu greu ma abtin sa nu ma enervez pe fata. O fac, dar inauntrul meu se duce un razboi de argumente impotriva a ceea ce are de zis acea persoana. Si din cazua asta, ca cineva tine musai sa imi bage pe gat convingererile sale, incep sa evit acea persoana. Ba mai rau, sa incep sa o urasc. Ce bine ar fi daca am putea fi niste ascultatori buni cu totii, fara sa judecam. Sau sa expunem ce aveam in minte, dar fara sa incercam sa inoculam asta celor din jur.

    1. Asa ar fi ideal, Oana, să învățăm să ne respectăm. Nici eu nu agreez persoanele care țin musai să îmi impună modul lor de a gândi ori mă blamează pentru cum gândesc, și prefer să le ignor dacă nu înțeleg că suntem diferiți. Cine îmi argumentează blând, fără revoltă, este ok. Putem avea discuții în contradictoriu, dar cu respect. 🙂

  5. Ar fi bine sa citească cât mai mulți aceste îndemnuri, tragedia cu Răzvan Ciobanu e exemplul perfect al ipocriziei și răutății gratuite care ii domina pe mulți dintre semenii nostri

  6. Da, bătălia ego-urilor este una inutilă, dar devastatoare.
    Personal, accept să fiu contrazisă în orice domeniu, dar cu bunsimț și argumente. Voi asculta (și asta este o artă, un subiect pentru un nou articol 😊) și voi aprecia persoanele care contrazic punctual, când e cazul și, repet, cu argumente.
    Uneori, poți educa și gusturi 😉

  7. Trebuie să acceptăm că suntem diferiți și că nu putem avea aceleași păreri. Am câțiva prieteni care înțeleg asta și avem o relație bună. Am și cunoștințe care nu acceptă așa ceva și de aceea rămân cunoștințe.

  8. Sunt de acord cu tine in mare parte,depinde de situatie.
    Spre exemplu, eu le-am multumit mereu oamenilor cand mi-au atras atentia cand am gresit cu ceva,chiar daca nu mi-a picat bine pe moment.
    In schimb,nu sunt de acord cu tine la partea cu carnea,aici se intelege gresit veganismul. Nimeni nu condamna pe nimeni ca ii place gustul carnii,cu totii stim ca ceea ce ne place e greu de schimbat. De aceea exista atat de multe alternative pe piata. Conteaza sa vezi dincolo de carne,o fiinta care isi doreste sa traiasca. Mai ales ca poti sa traiesti fara a o consuma si nu iti impiedica existenta.

        1. Așa este. Este o temă pe care am evitat-o. Există și în mine egoismul uman. Închid ochii în fața nemiloasei industrii din care mă hrănesc. Perfectă nu sunt, dar fac tot posibilul să mă reorientez.

  9. Am întrebat o dată pe cineva ce preferă, dacă s-ar exclude reciproc, să aibă dreptate sau să fie fericit?
    L-am blocat. Din păcate, suntem prea vanitoși ca să fim fericiți.
    Ne alimentăm prea mult ego-ul și uităm să ne hrănim sufletul.
    A fost o vreme în care și eu voiam să am dreptate, căutam dovezi, argumentam. Până mi-am dat seama că nu trebuie să AM (nici macar dreptate), ci ar fi mai bine să încerc SĂ FIU.

    1. Exact! Important este să fim. Cumva am observat Ego-ul ăsta de când am aflat de el. La început am vrut să îl elimin, dar mă luptam în van cu el. Apoi am căutat să nu-i mai permit să mă conducă și când se activează în loc să reacționez, învăț prin intermediul lui. E un mod care pe mine mă ajută să îl țin sub control. Vrem, nu vrem, Ego-ul face parte din noi. Important e câtă putere îi oferim.

  10. Da, foarte bine ai spus. Uite, acesta este un exemplu pentru care nu urmaresc grupuri de mame. Acolo, despre orice ar fi discutia cineva stie mai bine, tu faci rau. Contraziceri de dragul de a spune ceva, de a face pe cineva sa se simta rau.
    Sunt bune discutiile constructive, dar nu bagatul pumnului in gura.

    1. O, da! Am decis ca tot ce scriu să fie doar din experiență, nu din auzite. Astfel că am trecut pe-acolo, prin grupuri. M-am luptat de ambele părți. 😂 Am fost și bună, am fost și rea. Din toate am învățat. Doamne, cât timp mai pierdeam!

  11. Uite asta le este greu unor oameni sa inteleaga. Ca suntem diferiti si e normal sa avem pareri diferite. Atata timp cat acceptam asta, lumea ar trebui sa fie mult mai buna.

  12. Foarte frumos spus! In ultimul timp am invatat ca ceea ce e ok pentru mine sau ceea ce eu as face nu inseamna ca e la fel de bine si pentru altcineva. Suntem diferiti, actionam diferit in aceleasi situatii si trebuie sa respectam acest lucru.

    Imi place tare mult articolul tau!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *